Tagged with inima

Și Inima…atât


Şi inima, şi inima…atât                         Cât ne mai ţine parcă de urât… Mai bate ea, mai fulgeră se vede Şi după ceasul alb ce-ntunecă-n  perete.                         * E chiar căderea-n umeri de cu zori, A unor calde aripi de cocori. Şi-i strămutarea lebedei, cu  glas Ce  se  aude  în topirea crudă a altui ceas O scânteire … Citește în continuare